Vrea bivolul sălbatic să fie în slujba ta? Şi stă el noaptea la ieslea ta?
Îl poţi lega tu cu o funie, ca să tragă o brazdă? Merge el după tine, ca să grăpeze bulgării din văi?
Te încrezi tu în el, pentru că puterea lui este mare? Şi-i laşi tu grija lucrărilor tale?
Te laşi tu pe el, pentru căratul rodurilor tale, ca să le strângă în aria ta? (Iov 39:9-12)
Cine a lăsat slobod măgarul sălbatic, izbăvindu-l de orice legătură? I-am dat ca locuinţă pustiul, şi pământul sărac ca locaş. El râde de zarva cetăţilor. Străbate munţii ca să-şi găsească hrana, şi umblă după tot ce este verde. (Iov 39:5-8)
Ştii tu când îşi fac caprele sălbatice puii? Vezi tu pe cerboaice când fată? Numeri tu lunile în care sunt însărcinate, şi cunoşti tu vremea când nasc? Ele se pleacă, fată puii, şi scapă iute de durerile lor. Puii lor prind vlagă şi cresc sub cerul slobod, pleacă, şi nu se mai întorc la ele. (Iov 39:1)