Eu Sunt învierea şi viaţa
 |
| Eu sunt învierea şi viaţa. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi. (Ioan 11:25) |
Mitruţ Read more...
Postări similare
marți, 25 mai 2010
Mitruţ Read more...
miercuri, 19 mai 2010
Eu Sunt Păstorul cel bun (2)
 |
| Eu Sunt Păstorul cel bun. Eu Îmi cunosc oile Mele, şi ele Mă cunosc pe Mine. (Ioan 10:14) |
Postări similare
luni, 17 mai 2010
vineri, 14 mai 2010
Eu sunt Lumina lumii
 |
| Eu sunt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine, nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii. (Ioan 8:12) |
Postări similare
miercuri, 12 mai 2010
sâmbătă, 1 mai 2010
Cine poate să numere norii cu înţelepciune?
 |
| Cine a pus înţelepciunea în negura norilor sau cine a dat pricepere întocmirii văzduhului? Cine poate să numere norii cu înţelepciune, şi să verse burdufurile cerurilor, ca să înceapă pulberea să facă noroi, şi bulgării de pământ să se lipească împreună? (Iov 38:36-38) |
Pe planeta Pamânt, substanţa care se condensează este apa, care formează picături foarte mici de apă sau de cristale de gheaţă (de obicei de 0,01 mm în diametru), care fiind înconjurate de un număr imens de alte picături asemănătoare, produc efectul vizibil de nori având culori variind de la albul pur (când proporţia de cristale de gheaţă este mare) până la nuanţe foarte închise de gri (pentru norii ce conţin picături de apă în proporţie majoritară). O altă cauză a culorii norilor variind între alb şi negru, trecând prin nenumărate nuanţe intermediare de gri, este grosimea acestora, deoarece norii reflectă la fel toate lungimile de undă ale luminii solare albe. Totuşi, cu cât norul este mai gros şi mai dens, cu atât culoarea este mai închisă, din cauza absorbţiei luminii produsă în interiorul norului.
Norii se formează când vaporii invizibili de apă din aer se condensează în picături de apă vizibile sau în cristale de gheaţă. Acest fenomen se produce în trei modalităţi distincte.
1) Aerul este răcit sub punctul de saturaţie. Aceasta se întâmplã când aerul intrã în contact cu o suprafaţã rece sau cu o suprafaţã care se răceşte prin iradiere, sau în cazul în care aerul este răcit de expansiunea adiabatică, care este datorată creşterii în altitudine. Aceasta se poate întâmpla:
* de-a lungul fronturilor calde şi reci, aşa numita ridicare frontală;
* când aerul se ridicã în susul versantului unui munte şi se răceşte în timp ce se înalţă în atmosferă (ridicare orografică);
* prin convecţia cauzată de încălzirea unei suprafeţe prin expunere la soare, numită încălzire diurnă;
* atunci când aerul cald trece pe de-asupra unei suprafeţe mai reci cum ar fi o suprafaţã de apã rece sau o platformă de eroziune, alpină sau nu.
2) Norii se pot forma atunci când se amestecă două mase de aer care sunt ambele sub punctul de saturaţie. De exemplu respiraţia într-o zi rece, evaporarea apei Oceanului Arctic, etc.
3) Aerul rămâne la aceeaşi temperatură dar absoarbe mai mulţi vapori de apã, până când ajunge la saturaţie.
Apa dintr-un nor obişnuit poate avea o masă de câteva milioane de tone. În orice caz, volumul unui nor este corespunzător de mare, iar densitatea vaporilor este de fapt destul de scăzută încât curenţii de aer de desubtul şi din interiorul norului să fie capabili să susţină picăturile suspendate în aer. De asemenea, condiţiile din interiorul unui nor nu sunt statice: picăturile de apă se formează şi se evaporă în mod constant. O picatură de apă obişnuită are o rază de 1 x 0.00001 m şi o viteză terminală de circa 1-2 cm/s. Aceasta oferă picăturilor de apă destul timp să se reevapore când cad în aerul mai cald de sub nor.
Majoritatea picăturilor se formează când vaporii de apă se condensează în jurul unui nucleu de condensare, o particulă minusculă de fum, praf, cenuşă sau sare. În condiţii de suprasaturare, picăturile de apă se pot comporta ca nuclee de condensare.
Ploaia este o formă de precipitaţii atmosferice. Ploaia se formează când diferite picături de apă din nori cad pe suprafaţa Pamântului în formă lichidă. Nu toată ploaia ajunge în sol. Unele picături de apă se evaporă în timpul căderii şi nu mai ajung în pământ.
Popular, ploaia mai este denumită bură dacă picăturile sunt fine şi multe şi este descrisă ca fiind torenţială atunci când picăturile de apă sunt mari, multe şi cad cu repeziciune.
Ploaia mai poate fi clasificată şi după volumul precipitaţiilor astfel:
* Ploaie foarte fină, când rata precipitaţiilor este sub 0,25 mm / oră
* Ploaie fină, când rata precipitaţiilor este între 0,25 şi 1 mm / oră
* Ploaie moderată, când rata precipitaţiilor este între 1 şi 4 mm / oră
* Ploaie deasă, când rata precipitaţiilor este între 4 şi 16 mm / oră
* Ploaie foarte deasă, când rata precipitaţiilor este între 16 şi 50 mm / oră
* Ploaie torenţială, când rata precipitaţiilor este mai mare de 50 mm / oră
Mitruţ Ştiopu Read more...
Postări similare
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
