vineri, 31 decembrie 2010
luni, 27 decembrie 2010
... înţelepciune pe o cale neprihănită
vineri, 24 decembrie 2010
... astăzi ... vi S-a născut un Mântuitor!
marți, 21 decembrie 2010
Pe ce cale se imparte lumina?
vineri, 17 decembrie 2010
... trestia franta n-o va zdrobi ...
miercuri, 15 decembrie 2010
... voi sunteti mai de pret decat multe vrabii
vineri, 10 decembrie 2010
Cerurile spun slava lui Dumnezeu ...
miercuri, 8 decembrie 2010
Cine nu vede în toate acestea dovada ...
luni, 29 noiembrie 2010
Eu sunt Viţa, voi sunteţi mlădiţele
Eu sunt Viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cine rămâne în Mine, şi în cine rămân Eu, aduce multă roadă; căci despărţiţi de Mine, nu puteţi face nimic. (Ioan 15:5) |
vineri, 26 noiembrie 2010
Oare prin priceperea ta îşi ia uliul zborul?
Oare prin priceperea ta îşi ia uliul zborul, şi îşi întinde aripile spre miazăzi? (Iov 39:26) |
luni, 15 noiembrie 2010
Eu sunt adevărata viţă şi Tatăl Meu este vierul
joi, 4 noiembrie 2010
Tu dai putere calului?
luni, 1 noiembrie 2010
Struţoaica îşi încredinţează pământului ouăle
Read more...
marți, 26 octombrie 2010
Vrea bivolul sălbatic să fie în slujba ta?
vineri, 1 octombrie 2010
Cine a lăsat slobod măgarul sălbatic?
joi, 2 septembrie 2010
Ştii tu când îşi fac caprele sălbatice puii?
miercuri, 25 august 2010
luni, 23 august 2010
Cine pregăteşte corbului hrana?
Cine pregăteşte corbului hrana, când puii lui strigă spre Dumnezeu, când umblă rătăciţi şi flămânzi? (Iov 38:41) |
Mitruţ Read more...
sâmbătă, 14 august 2010
Tu potoleşti foamea puilor de lei?
Tu izgoneşti prada pentru leoaică, şi tu potoleşti foamea puilor de lei, când stau ghemuiţi în vizuina lor, când stau la pândă în culcuşul lor? (Iov 38:39-40) |
sâmbătă, 3 iulie 2010
marți, 25 mai 2010
Eu Sunt învierea şi viaţa
Eu sunt învierea şi viaţa. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi. (Ioan 11:25) |
Mitruţ Read more...
miercuri, 19 mai 2010
Eu Sunt Păstorul cel bun (2)
Eu Sunt Păstorul cel bun. Eu Îmi cunosc oile Mele, şi ele Mă cunosc pe Mine. (Ioan 10:14) |
luni, 17 mai 2010
vineri, 14 mai 2010
Eu sunt Lumina lumii
Eu sunt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine, nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii. (Ioan 8:12) |
miercuri, 12 mai 2010
sâmbătă, 1 mai 2010
Cine poate să numere norii cu înţelepciune?
Pe planeta Pamânt, substanţa care se condensează este apa, care formează picături foarte mici de apă sau de cristale de gheaţă (de obicei de 0,01 mm în diametru), care fiind înconjurate de un număr imens de alte picături asemănătoare, produc efectul vizibil de nori având culori variind de la albul pur (când proporţia de cristale de gheaţă este mare) până la nuanţe foarte închise de gri (pentru norii ce conţin picături de apă în proporţie majoritară). O altă cauză a culorii norilor variind între alb şi negru, trecând prin nenumărate nuanţe intermediare de gri, este grosimea acestora, deoarece norii reflectă la fel toate lungimile de undă ale luminii solare albe. Totuşi, cu cât norul este mai gros şi mai dens, cu atât culoarea este mai închisă, din cauza absorbţiei luminii produsă în interiorul norului.
Norii se formează când vaporii invizibili de apă din aer se condensează în picături de apă vizibile sau în cristale de gheaţă. Acest fenomen se produce în trei modalităţi distincte.
1) Aerul este răcit sub punctul de saturaţie. Aceasta se întâmplã când aerul intrã în contact cu o suprafaţã rece sau cu o suprafaţã care se răceşte prin iradiere, sau în cazul în care aerul este răcit de expansiunea adiabatică, care este datorată creşterii în altitudine. Aceasta se poate întâmpla:
* de-a lungul fronturilor calde şi reci, aşa numita ridicare frontală;
* când aerul se ridicã în susul versantului unui munte şi se răceşte în timp ce se înalţă în atmosferă (ridicare orografică);
* prin convecţia cauzată de încălzirea unei suprafeţe prin expunere la soare, numită încălzire diurnă;
* atunci când aerul cald trece pe de-asupra unei suprafeţe mai reci cum ar fi o suprafaţã de apã rece sau o platformă de eroziune, alpină sau nu.
2) Norii se pot forma atunci când se amestecă două mase de aer care sunt ambele sub punctul de saturaţie. De exemplu respiraţia într-o zi rece, evaporarea apei Oceanului Arctic, etc.
3) Aerul rămâne la aceeaşi temperatură dar absoarbe mai mulţi vapori de apã, până când ajunge la saturaţie.
Apa dintr-un nor obişnuit poate avea o masă de câteva milioane de tone. În orice caz, volumul unui nor este corespunzător de mare, iar densitatea vaporilor este de fapt destul de scăzută încât curenţii de aer de desubtul şi din interiorul norului să fie capabili să susţină picăturile suspendate în aer. De asemenea, condiţiile din interiorul unui nor nu sunt statice: picăturile de apă se formează şi se evaporă în mod constant. O picatură de apă obişnuită are o rază de 1 x 0.00001 m şi o viteză terminală de circa 1-2 cm/s. Aceasta oferă picăturilor de apă destul timp să se reevapore când cad în aerul mai cald de sub nor.
Majoritatea picăturilor se formează când vaporii de apă se condensează în jurul unui nucleu de condensare, o particulă minusculă de fum, praf, cenuşă sau sare. În condiţii de suprasaturare, picăturile de apă se pot comporta ca nuclee de condensare.
Ploaia este o formă de precipitaţii atmosferice. Ploaia se formează când diferite picături de apă din nori cad pe suprafaţa Pamântului în formă lichidă. Nu toată ploaia ajunge în sol. Unele picături de apă se evaporă în timpul căderii şi nu mai ajung în pământ.
Popular, ploaia mai este denumită bură dacă picăturile sunt fine şi multe şi este descrisă ca fiind torenţială atunci când picăturile de apă sunt mari, multe şi cad cu repeziciune.
Ploaia mai poate fi clasificată şi după volumul precipitaţiilor astfel:
* Ploaie foarte fină, când rata precipitaţiilor este sub 0,25 mm / oră
* Ploaie fină, când rata precipitaţiilor este între 0,25 şi 1 mm / oră
* Ploaie moderată, când rata precipitaţiilor este între 1 şi 4 mm / oră
* Ploaie deasă, când rata precipitaţiilor este între 4 şi 16 mm / oră
* Ploaie foarte deasă, când rata precipitaţiilor este între 16 şi 50 mm / oră
* Ploaie torenţială, când rata precipitaţiilor este mai mare de 50 mm / oră
Mitruţ Ştiopu Read more...
sâmbătă, 24 aprilie 2010
Poţi tu să arunci fulgerele, ca să plece?
Poţi tu să arunci fulgerile, ca să plece? Îţi zic ele: „Iată-ne?” (Iov 38:35) |
Prin curenţii de aer existenţi în nor precum şi prin repartizarea inegală de gheaţă şi apă se formează prin frecarea straturile norului, spaţii cu încărcătură (ionică) electrosatică negativă şi pozitivă. Stratul superior al norului este în mod normal încărcat pozitiv iar stratul inferior negativ. Zona de trecere dintre sarcinile pozitive şi negative au loc la înălţime mare şi temperaturi între −10°C şi −15°C aici picăturile de apă din nor se transformă în cristale de gheaţă, aceşti nori de furtună fiind numiţi Cumulonimbus (nimbus cumulus) nori în care cu o probabiltate mare vor lua naştere fulgere.
Fulgerul fiind o descărcare electrică produce un echilibru electric între straturile norului de furtună, ca să i-a naştere un trasnet între un nor şi pământ trebuie să existe în prealabil tensiuni de câteva zeci de milioane de volţi, iar fenomenul care este o scânteie de descărcare electrică are o tensiune de ca. 3 milioane de volţi/metru numită puterea de străpungere a fulgerului această penetraţie a aerului creşte în cazul aerului umed, de aceea azi există premiza că în prealabil aerul este ionizat de radiaţiile cosmice transformând moleculele de aer din atmosferă într-o lavină electronică rezultând o reacţie în lanţ, care creează un canal de aer ionizat pentru fulger acest fenomen fiind presupus de cercetătorii Charles Thomson, Charles Thomson 1925. Cauza formei în zig zag a fulgerului este produsă prin descărcarea electrică numai prin zonele cu aer ionizat.
Fulgerul are, în medie, 4 sau 5 descărcări principale, sau propriu zise, care necesită o descărcare prealabilă, ce durează 0,01 s ,iar cea pricipală numai 0,0004 s, după o pauză scurtă (0,03 s - 0,05 s) urmează descărcări noi. Au fost obsevate astfel de descări atingând un număr de 42 cu o intensitate medie de 20.000 Amperi.
Un fulger/trăsnet în medie atinge lungimea de 1 - 2 km, iar în zonele tropicale, unde umiditatea aerului e mai ridicată, atinge 2 - 3 km lungime. În nori s-au observat fulgere cu o lungime 5 - 7 km iar cu ajutorul radarului pentru fulgere, unele ce ating 140 km lungime.
In jurul tunelului sau canalului fulgerului aerul înconjurător atinge temperaturi de 30.000 °C care este de 5 ori mai mare ca temperatura de suprafaţă a soarelui. Această supraîncălzire bruscă a aerului duce la o dilatare masivă asemenea unei explozii cu un zgomot puternic numit tunet. Datorită diferenţei dintre vitezele de propagare a luminii (ca. 300.000 km/s) şi a sunetului 332 m/s (la 0 °C) va apare un decalaj de timp între recepţionarea vizuală şi cea auditivă a fulgerului. Acest decalaj creşte cu cât fulgerul este mai departe de observator.
Formele de fulger acestea pot fi de formă liniară cu ramificaţii şi de formă sferică (globulară).
Siguranţa Read more...
miercuri, 21 aprilie 2010
Sub El se topesc munţii
Puterea lui Dumnezeu Read more...
vineri, 9 aprilie 2010
Să fie lumină!
- intensitate luminoasă, determinată de puterea transportată de radiaţie şi de sensibilitatea retinei;
- culoare, determinată de spectrul de frecvenţe ale radiaţiei incidente pe retină;
- polarizare, determinată de planurile sau planul de oscilaţie al undelor electromagnetice;
- coerenţă, determinată de faza oscilaţiilor.
Let There Be Light Read more...
duminică, 4 aprilie 2010
sâmbătă, 3 aprilie 2010
Să facem om după chipul Nostru!
Ce iubire! Read more...
joi, 1 aprilie 2010
Fiul omului trebuie să fie omorât
Apoi a adăugat că Fiul omului trebuie să pătimească multe, să fie tăgăduit de bătrâni, de preoţii cei mai de seamă şi de cărturari, să fie omorât, şi a treia zi să învieze. (Luca 9:22) |
Calea către viaţă trece prin moarte.
Calea către slavă trece prin ruşine.
Calea către biruinţă trece prin zdrobire.
Mitruţ Read more...
marți, 30 martie 2010
Ai pătruns tu până la izvoarele mării?
Ai pătruns tu până la izvoarele mării? Sau te-ai plimbat tu prin fundurile adâncului? (Iov 38:16) |
Astfel cea mai mare cotă pozitivă este de de 8.848 m, înălţimea vârfului Everest din masivul Himalaya.
Cea mai scăzută cotă negativă este cea înregistrată în locul numit Challenger Deep din Groapa Marianelor. Challenger Deep este la adâncimea de cca 11.000 m adâncime.
Adâncimea de aproape 11.000 m a fost atinsă cu ajutorul unor batiscafe, nave de adâncime, special destinate să facă faţă temperaturilor scăzute şi mai ales presiuni imense de la aceste adâncimi.
Presiunea este de cca. 1.100 de ori mai mare ca la suprafaţa apei, ceea ce face absolut imposibilă prezenţa unui om fără aceste vehicule speciale.
miercuri, 17 martie 2010
Ai poruncit tu dimineţii?
marți, 9 martie 2010
Cine a închis marea cu porţi?
Se consideră că cca 71% din suprafaţa Pământului este acoperită de mări şi oceane, ceea ce înseamnă 361×106 km2.
Volumul estimat al acestora este de 1,3 miliarde km3. Asta ar însemna un cub cu latura de 1111 km. Adâncimea medie este de 3790 m, iar din greutatea totala a hidrosferei, de 1.4×1021 kg, 97 % sunt ape sărate.
Totalitatea oceanelor este numită generic Oceanul planetar, acesta fiind format din 5 oceane:
Oceanul Pacific - separă Asia şi Australia de America de Sud şi America de Nord
Oceanul Atlantic - separă cele două Americi de Europa-Asia şi Africa
Oceanul Indian - separă Asia de Africa şi Australia
Oceanul Arctic - zona Polului Nord
Oceanul Antarctic - înconjoară Antarctica
E interesantă şi distribuţia mărilor adiacente acestor oceane:
Oceanul Pacific:
• Marea Bering
• Marea Chinei
• Marea Coralilor
• Marea Cortez
• Marea Japoniei
• Marea Galbenă
• Marea Ohotsk
• Marea Sulawesi
• Marea Tasmaniei
Oceanul Atlantic:
• Golful Mexic
• Marea Galbenă
• Golful Guineei
• Marea Mânecii
• Marea Baltică
• Marea Irlandei
• Marea Marmara
• Marea Nordului
Oceanul Indian:
• Marea Andaman
• Marea Arabiei
• Marea Arafura
• Marea Roşie
• Golful Persic
• Golful Oman
• Golful Bengal
• Marea Java
• Marea Timor
Oceanul Arctic:
• Marea Barenţ
• Marea Beaufort
• Marea Groenlandei
• Marea Kara
• Marea Laptev
• Marea Siberiei de Est
Oceanul Antarctic:
• Marea Weddell
• Marea Ross
Iată şi mările legate de Marea cea Mare (Marea Mediterană)
marți, 2 martie 2010
Unde erai tu când am întemeiat pământul?
Văzut din spaţiul extraterestru, o mare parte din Pământ prezintă culorile albastru închis şi alb - datorită oceanelor şi a norilor din atmosferă.
Caracteristici fizice:
- diametrul mediu: 12.745,594 km
- circumferinţa medie: 40.041,47 km
- suprafaţa: 510.065,600 km²
- volumul: 1,0832073×1012 km³
- masa: 5,9742×1024 kg
Sursa: Wiki
duminică, 21 februarie 2010
De ce?
Cuvântul rostit de Dumnezeu este DA şi AMIN!
Întotdeauna când Dumnezeu a spus ceva s-a şi făcut acel lucru.
Rostirea Sa are putere şi autoritate şi pune lucrurile în mişcare. Nimeni nu îndrăzneşte să-I stea împotrivă şi nici nu poate. Doar omul o mai face, fie că vorbim de omul fără Dumnezeu, fie că vorbim de "homo religiosus christianus", fie că vorbim chiar de oameni care îl slujesc pe Dumnezeu.
Dacă la primele două categorii e de înţeles, pentru că şi ateul şi fariseul sunt fără Dumnezeu, e mai greu de înţeles de ce şi oameni aproape de Dumnezeu cad în acelaşi păcat.
Iată două exemple, sancţionate de Dumnezeu:
- Iov este mustrat de Dumnezeu pentru că în neprihănirea sa ajunsese să îşi caute justificarea. "Cine este cel ce Îmi întunecă planurile, prin cuvântări fără pricepere?" ( Iov 38:2)
- Petru este mustrat de Domnul Isus pentru că a vorbit pripit despre lucruri pe care nu le înţelegea. "Petru L-a luat de oparte, şi a început să-L mustre, zicând: Să Te ferească Dumnezeu, Doamne! Să nu Ţi se întâmple aşa ceva!" (Matei 16:22)
În veacul acesta în care toţi se pricep la toate la fel de bine, în acest veac al vorbelor, în veacul de aur al avocaţilor lui Dumnezeu, al sfetnicilor lui Dumnezeu şi al purtătorilor de cuvânt ai lui Dumnezeu, cu siguranţă că e nevoie să reînvăţăm tăcerea şi în această tăcere să ascultăm ce spune El.
Chiar Dumnezeu ne cheamă la aceasta şi El promite că ne va învăţa înţelepciunea.
"Ia aminte, Iov, şi ascultă-mă! Taci, şi voi vorbi!" (Iov 33:31)
"Dacă n-ai nimic de zis, ascultă-mă! Taci, şi te voi învăţa înţelepciunea." (Iov 33:33)
Acest blog s-a născut tocmai din această dorinţă, de a învăţa în toate căile posibile de la Domnul: ce spune El în Scriptură, prin Duhul, prin creaţie, prin istorie, etc.
Într-o noapte, când somnul refuza să vină, am fost cercetat de aceste gânduri şi am realizat că e important să ascult ce are El să spună.
Şi când El vorbeşte creaţia ascultă. E singura cale a înţelepciunii.
Postări total neformale şi eventual comentarii pertinente vor avea exact acest rol, să ne atragă atenţia că Dumnezeu are ce să ne spună, vrea să ne spună şi are atâtea căi prin care s-o şi facă.
Mi-aş dori ca partea a doua a acestui enunţ, - "Dumnezeu vorbeşte însă, când într-un fel, când într-altul; dar omul nu ia seama" -, să nu fie valabilă pentru mine.
Curcubeul Meu
"Curcubeul Meu pe care l-am aşezat în nor, el va sluji ca semn al legământului dintre Mine şi pământ." (Geneza 9:13) |
Sursa: DEX '89
Curcubeul este un fenomen optic şi meteorologic care se manifestă prin apariţia pe cer a unui spectru de forma unui arc colorat atunci cînd lumina soarelui se refractă în picăturile de apă din atmosferă. De cele mai multe ori curcubeul se observă după ploaie, cînd soarele este apropiat de orizont.
Centrul curcubeului este în partea opusă soarelui faţă de observator. Trecerea de la o culoare la alta se face continuu, dar în mod tradiţional curcubeul este descris ca avînd un anumit număr de culori; acest număr diferă de la o cultură la alta, de exemplu în tradiţia românească secvenţa culorilor este adesea prezentată astfel: roşu, portocaliu (oranj), galben, verde, albastru, indigo şi violet, şi memorată sub forma acronimului ROGVAIV. Ordinea culorilor este de la roşu în exteriorul arcului la violet în interior.
În condiţii de vizibilitate bună uneori se poate observa şi un curcubeu mai slab, concentric cu primul, ceva mai mare şi cu ordinea culorilor inversată. Teoretic există nu numai acest curcubeu secundar, ci o infinitate de ordine superioare, dar practic cu ochiul liber au fost observate doar primele patru; al treilea şi al patrulea sînt şi mai slabe şi se află de aceeaşi parte cu soarele, ceea ce îngreunează mult observarea.
Acelaşi fenomen are loc şi în alte condiţii, de exemplu cu lumina lunii (sau orice altă sursă de lumină) în loc de soare, cu picături de apă provenite de la spargerea valurilor, fîntîne arteziene, cascade, stropitori etc., cu alte lichide în loc de apă ori cu obiecte solide şi transparente (sticlă, polistiren etc.) în formă sferică ş.a.m.d.
Sursa: Wikipedia Read more...
sâmbătă, 20 februarie 2010
Impresii
Dacă doreşti să laşi un gând despre acest blog sau despre tema lui, poţi s-o faci aici, la comentarii!
Read more...Contact
Dacă doreşti să-mi trimiţi un mesaj, poţi folosi acest formular. Nu uita, adresa de mail trebuie să fie corectă pentru a-ţi putea răspunde.
Îmi rezerv dreptul de a răspunde doar acelor mesaje ce au conţinnut compatibil cu acest blog!