 |
| Eu sunt Viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cine rămâne în Mine, şi în cine rămân Eu, aduce multă roadă; căci despărţiţi de Mine, nu puteţi face nimic. (Ioan 15:5) |
 |
| Oare prin priceperea ta îşi ia uliul zborul, şi îşi întinde aripile spre miazăzi? (Iov 39:26) |
 |
| Eu sunt adevărata viţă, şi Tatăl Meu este vierul. Pe orice mlădiţă, care este în Mine şi n-aduce roadă, El o taie; şi pe orice mlădiţă care aduce roadă, o curăţeşte, ca să aducă şi mai multă roadă. (Ioan 15:1-2) |
 |
| Tu dai putere calului, şi-i îmbraci gâtul cu o coamă ce fîlfăie? Tu-l faci să sară ca lăcusta? Nechezatul lui puternic răspândeşte groaza. Scurmă pământul, şi, mândru de puterea lui, se aruncă asupra celor înarmaţi; îşi bate joc de frică, nu se teme, şi nu se dă înapoi dinaintea săbiei. Zângăneşte tolba cu săgeţi pe el, suliţa şi lancea strălucesc, fierbe de aprindere, mănâncă pământul, n-are astâmpăr când răsună trâmbiţa. La sunetul trâmbiţei parcă zice: "Înainte!" De departe miroase bătălia, glasul ca de tunet ai căpeteniilor şi strigătele de luptă. (Iov 39:19-25) |
 |
| Aripa struţului bate cu veselie, de-ai zice că este aripa şi penişul berzei. Dar struţoaica îşi încredinţează pământului ouăle, şi le lasă să se încălzească în nisip. Ea uită că piciorul le poate strivi, că o fiară de câmp le poate călca în picioare. Este aspră cu puii săi de parcă nici n-ar fi ai ei. Că s-a trudit degeaba, nu-i pasă nici de cum! Căci Dumnezeu nu i-a dat înţelepciune, şi nu i-a făcut parte de pricepere. Când se scoală şi porneşte, râde de cal şi de călăreţul lui. (Iov 39:13-18) |
 |
| Vrea bivolul sălbatic să fie în slujba ta? Şi stă el noaptea la ieslea ta? Îl poţi lega tu cu o funie, ca să tragă o brazdă? Merge el după tine, ca să grăpeze bulgării din văi? Te încrezi tu în el, pentru că puterea lui este mare? Şi-i laşi tu grija lucrărilor tale? Te laşi tu pe el, pentru căratul rodurilor tale, ca să le strângă în aria ta? (Iov 39:9-12) |
 |
| Cine a lăsat slobod măgarul sălbatic, izbăvindu-l de orice legătură? I-am dat ca locuinţă pustiul, şi pământul sărac ca locaş. El râde de zarva cetăţilor. Străbate munţii ca să-şi găsească hrana, şi umblă după tot ce este verde. (Iov 39:5-8) |
 |
| Ştii tu când îşi fac caprele sălbatice puii? Vezi tu pe cerboaice când fată? Numeri tu lunile în care sunt însărcinate, şi cunoşti tu vremea când nasc? Ele se pleacă, fată puii, şi scapă iute de durerile lor. Puii lor prind vlagă şi cresc sub cerul slobod, pleacă, şi nu se mai întorc la ele. (Iov 39:1) |
Read more...
 |
| Cine pregăteşte corbului hrana, când puii lui strigă spre Dumnezeu, când umblă rătăciţi şi flămânzi? (Iov 38:41) |
 |
| Tu izgoneşti prada pentru leoaică, şi tu potoleşti foamea puilor de lei, când stau ghemuiţi în vizuina lor, când stau la pândă în culcuşul lor? (Iov 38:39-40) |
 |
| Eu sunt învierea şi viaţa. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi. (Ioan 11:25) |
 |
| Eu Sunt Păstorul cel bun. Eu Îmi cunosc oile Mele, şi ele Mă cunosc pe Mine. (Ioan 10:14) |
 |
| Eu sunt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine, nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii. (Ioan 8:12) |
 |
| Cine a pus înţelepciunea în negura norilor sau cine a dat pricepere întocmirii văzduhului? Cine poate să numere norii cu înţelepciune, şi să verse burdufurile cerurilor, ca să înceapă pulberea să facă noroi, şi bulgării de pământ să se lipească împreună? (Iov 38:36-38) |
 |
| Poţi tu să arunci fulgerile, ca să plece? Îţi zic ele: „Iată-ne?” (Iov 38:35) |
 |
| Munţii se topesc ca ceara înaintea Domnului, înaintea Domnului întregului pământ. (Psalmi 97:5) El priveşte pământul, şi pământul se cutremură; atinge munţii, şi ei fumegă. (Psalmi 104:32) Sub El se topesc munţii, văile crapă, ca ceara înaintea focului, ca apa care curge prin râpi. (Mica 1:4) Se clatină munţii înaintea Lui, şi dealurile se topesc; se cutremură pământul înaintea Lui, lumea şi toţi locuitorii ei. Cine poate sta înaintea urgiei Lui? Şi cine poate ţinea piept mâniei Lui aprinse? Urgia Lui se varsă ca focul, şi se prăbuşesc stâncile înaintea Lui. (Naum 1:5-6) |
 |
| Dumnezeu a zis: „Să fie lumină!” Şi a fost lumină. (Geneza 1:3) Unde este drumul care duce la locaşul luminii? Şi întunericul unde îşi are locuinţa? Poţi să le urmăreşti până la hotarul lor, şi să cunoşti cărările locuinţei lor? Ştii, căci atunci erai născut, şi numărul zilelor tale este mare! (Iov 38:19) |
 |
| Apoi Dumnezeu a zis: „Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să stăpânească peste peştii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul şi peste toate târâtoarele care se mişcă pe pământ.” Dumnezeu i-a binecuvântat şi Dumnezeu le-a zis: „Creşteţi, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul şi supuneţi-l; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului şi peste orice vieţuitoare care se mişcă pe pământ.” Şi Dumnezeu a zis: „Iată că v-am dat orice iarbă care face sămânţă şi care este pe faţa întregului pământ, şi orice pom care are în el rod cu sămânţă: aceasta să fie hrana voastră.” Iar tuturor fiarelor pământului, tuturor păsărilor cerului şi tuturor vietăţilor care se mişcă pe pământ, care au în ele o suflare de viaţă, le-am dat ca hrană toată iarba verde.” (Geneza 1:26, 28-30) |
 |
| Apoi a adăugat că Fiul omului trebuie să pătimească multe, să fie tăgăduit de bătrâni, de preoţii cei mai de seamă şi de cărturari, să fie omorât, şi a treia zi să învieze. (Luca 9:22) |
 |
| Ai pătruns tu până la izvoarele mării? Sau te-ai plimbat tu prin fundurile adâncului? (Iov 38:16) |
 |
| De când eşti, ai poruncit tu dimineţei? Ai arătat zorilor locul lor, ca să apuce capetele pământului, şi să scuture pe cei răi de pe el? Ca pământul să se schimbe ca lutul pe care se pune o pecete, şi toate lucrurile să se arate îmbrăcate ca în haina lor adevărată? (Iov 38:12) |
 |
| Cine a închis marea cu porţi, când s-a aruncat din pântecele mamei ei? Când i-am făcut haina din nori, şi scutece din întuneric; când i-am pus hotar, şi când i-am pus zăvoare şi porţi; când am zis: „Până aici să vii, să nu treci mai departe; aici să ţi se oprească mândria valurilor tale?” (Iov 38:8-11) |
 |
| Cine este cel ce Îmi întunecă planurile, prin cuvântări fără pricepere? Încinge-ţi mijlocul ca un viteaz, ca Eu să te întreb, şi tu să Mă înveţi. Unde erai tu când am întemeiat pământul? Spune, dacă ai pricepere. Cine i-a Hotărât măsurile, ştii? Sau cine a întins frânghia de măsurat peste el? Pe ce Sunt sprijinite temeliile lui? Sau cine i-a pus piatra din capul unghiului? (Iov 38:2-6) |
Cuvântul rostit de Dumnezeu este DA şi AMIN!
Întotdeauna când Dumnezeu a spus ceva s-a şi făcut acel lucru.
Rostirea Sa are putere şi autoritate şi pune lucrurile în mişcare. Nimeni nu îndrăzneşte să-I stea împotrivă şi nici nu poate. Doar omul o mai face, fie că vorbim de omul fără Dumnezeu, fie că vorbim de "homo religiosus christianus", fie că vorbim chiar de oameni care îl slujesc pe Dumnezeu.
Dacă la primele două categorii e de înţeles, pentru că şi ateul şi fariseul sunt fără Dumnezeu, e mai greu de înţeles de ce şi oameni aproape de Dumnezeu cad în acelaşi păcat.
Iată două exemple, sancţionate de Dumnezeu:
- Iov este mustrat de Dumnezeu pentru că în neprihănirea sa ajunsese să îşi caute justificarea. "Cine este cel ce Îmi întunecă planurile, prin cuvântări fără pricepere?" ( Iov 38:2)
- Petru este mustrat de Domnul Isus pentru că a vorbit pripit despre lucruri pe care nu le înţelegea. "Petru L-a luat de oparte, şi a început să-L mustre, zicând: Să Te ferească Dumnezeu, Doamne! Să nu Ţi se întâmple aşa ceva!" (Matei 16:22)
În veacul acesta în care toţi se pricep la toate la fel de bine, în acest veac al vorbelor, în veacul de aur al avocaţilor lui Dumnezeu, al sfetnicilor lui Dumnezeu şi al purtătorilor de cuvânt ai lui Dumnezeu, cu siguranţă că e nevoie să reînvăţăm tăcerea şi în această tăcere să ascultăm ce spune El.
Chiar Dumnezeu ne cheamă la aceasta şi El promite că ne va învăţa înţelepciunea.
"Ia aminte, Iov, şi ascultă-mă! Taci, şi voi vorbi!" (Iov 33:31)
"Dacă n-ai nimic de zis, ascultă-mă! Taci, şi te voi învăţa înţelepciunea." (Iov 33:33)
Acest blog s-a născut tocmai din această dorinţă, de a învăţa în toate căile posibile de la Domnul: ce spune El în Scriptură, prin Duhul, prin creaţie, prin istorie, etc.
Într-o noapte, când somnul refuza să vină, am fost cercetat de aceste gânduri şi am realizat că e important să ascult ce are El să spună.
Şi când El vorbeşte creaţia ascultă. E singura cale a înţelepciunii.
Postări total neformale şi eventual comentarii pertinente vor avea exact acest rol, să ne atragă atenţia că Dumnezeu are ce să ne spună, vrea să ne spună şi are atâtea căi prin care s-o şi facă.
Mi-aş dori ca partea a doua a acestui enunţ, - "Dumnezeu vorbeşte însă, când într-un fel, când într-altul; dar omul nu ia seama" -, să nu fie valabilă pentru mine.
 |
| "Curcubeul Meu pe care l-am aşezat în nor, el va sluji ca semn al legământului dintre Mine şi pământ." (Geneza 9:13) |
Dacă doreşti să laşi un gând despre acest blog sau despre tema lui, poţi s-o faci aici, la comentarii!
Read more...Dacă doreşti să-mi trimiţi un mesaj, poţi folosi acest formular. Nu uita, adresa de mail trebuie să fie corectă pentru a-ţi putea răspunde.
Îmi rezerv dreptul de a răspunde doar acelor mesaje ce au conţinnut compatibil cu acest blog!
Postări
Comentarii
©Template by Dicas Blogger
Adapted by Jurnalul lui Mitruţ
